Înapoi la prezentarea generală
Evenimente
11. aprilie 2023

Tradiții locale în perioada Sărbătorilor Pascale

În această perioadă de sărbătoare, Holver dorește să celebreze cultura Românească!

Din acest motiv, am selectat tradiții și obiceiuri de Paște pentru fiecare regiune a României: Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Oltenia, Muntenia, Bucovina, Moldova și Dobrogea.

BANAT

În satele din Banat, atât tineri cât și bătrâni se adună în centrul satului în fața bisericii și seara începe cu marea horă sătească. De exemplu, satul Târnova din judeţul Caraş-Severin este unul dintre puţinele sate din Banat în care portul poporului este încă ţinut la loc de cinste. Nu există sărbătoare Pascală în care portul Bănățean să nu fie defilat.

CRIȘANA

Pe timpul sărbătorilor de primăvară, în Crișana, ramuri de salcie sunt sfințite de către preotul bisericii din sat. Ramurile sunt păstrate pe tot parcursul anului în casele sătenilor. În Joia Mare,  începe să se bate toaca pentru a alunga spiritele rele. Sunetul de bătaie are rolul de a purifica spațiul, pregătind restul anului pentru tot ce este mai bun pentru gospodărie!

MARAMUREȘ

Paștele în Maramureș este presărat cu tradiții și obiceiuri pe care alte părți ale țării nu le-au mai transmis din strămoși. De la începutul Săptămânii Mare, gospodinele încep curățenia generală și ordinea atât în ​​camere, cât și în grădina casei. Totul trebuie să arate cât mai frumos pentru oaspeții care vin de Paște. Oamenii din Maramureș primesc adesea vizitatori entuziasmați din toată țara pentru experiențe noi.

TRANSILVANIA

În anumite părți ale Transilvaniei, sâmbăta, băieții împodobesc brazi cu panglici colorate, iar după lăsarea întunericului, tinerii se strecoară în grădinile fetelor necăsătorite și atârnă brazi la porțile lor. În plus, fetele frumoase ale satului sunt vizitate de zeci de băieți care le lasă în dar brazii, fetele știind pe cine trebuie să răsplătească, ele stând la fereastră toată noaptea.

OLTENIA

O tradiție inedită și reprezentativă din Oltenia: băieții sunt cei care încondeiază ouăle, iar acestea sunt dăruite la masa de Paște, ori la hora satului, de către feciorii fetelor. De asemenea, în Vinerea Mare este ziua scaldatului, iar conform tradiției, acela care se scufundă de trei ori în apă rece va fi sănătos tot anul. Dacă plouă, anul se anunță a fi unul bogat, cu recolte pe măsură.

MUNTENIA

În Muntenia, fetele si băieții vin la biserică aducând o sfoară; după fiecare evanghelie citită fac un nod și își pun o dorință. Sfoara cu cele 12 noduri se pune sub pernă în noaptea de joi spre vineri pentru ca tinerii să-și viseze jumătatea. De asemenea, dacă una dintre dorințe se îndeplinește, nodul corespunzător se desface. Mai există obiceiul ca fetele nemăritate să ascundă mătrăguna sub pragul bisericii; dacă preotul trece peste ea, vor avea noroc în dragoste tot anul.

BUCOVINA

În Duminica Floriilor, bisericile binecuvântează mlădiţe de salcie înflorită sau de mesteacăn înmugurit, iar gospodarii primesc agheasmă cu care se stropesc reciproc, făcându-şi urări. Cu acele mlădiţe sfinţite, înfipte în brazde de pământ, aşezate pe stâlpii porţilor, vor fi îndemnate vitele şi oile scoase, pentru prima dată, la păşune.

MOLDOVA

Spre deosebire de alte zone, în Moldova, în noaptea de Înviere pe lânga slujba în care se cânta „Hristos a Înviat”, credinciosii marchează momentul cu împuscaturi sau pocnitori. Acestea au rolul de alunga spiritele rele.  Tot în această noapte, fetele nemăritate merg la biserică și spală clopotnița cu apă neîncepută, iar dimineața se spală cu ea pe față pentru a fi îndrăgite de băieții neînsurați din sat. Potrivit tradiției, băieții care nutresc sentimente pentru fetele nemăritate trebuie să meargă la casele lor și să le ofere un ou roșu.

DOBROGEA

Săptămâna Patimilor începe cu duminica Floriilor, care reprezintă intrarea Mântuitorului în Ierusalim, unde a fost întâmpinat cu ramuri de finic și cu flori.  În aceste zile, fetele își pregătesc  îmbrăcămintea pe care o vor purta de Paște, iar bărbaților le revine misiunea de a pregăti ogorul, via și grădina. O tradiție care se păstrează și acum este cea potrivit căreia, în perioada Postului Mare nu se oficiază nunți sau botezuri și nu se organizează hore.

Paștele se întâmpină, în primul rând prin curățenia spațiului de locuit, a trupului prin post și a sufletului prin rugăciune. Pe vermuri, în Săptămâna Mare, gospodinele începeau să scoată din lada de zestre cele mai bune țesături ale familiei și ștergarele pe care le expuneau în camera bună, unde se așeza și masa pentru prima zi de Paște.

Îți dorim sărbători pline de bucurie alături de cei dragi! Spune-ne pe social media cum ți-ai petrecut această perioadă!